Despre Asociația Micul Luptător și Abby:
"Am primit cele două lucruri într-un moment în care financiar nu mai stăteam prea bine și deși vroiam să îi asigurăm o viață cât mai bună și mai ușoară fetiței
noastre, nevoile ei începeau să fie din ce în ce mai mari.
Dacă până atunci era nevoie de două persoane pentru a-i putea face baie, după ce am primit sistemul de baie a fost mult mai ușor. Era nevoie doar de o persoană.
Căruciorul e și el de un real folos. Am început să o scoatem mai des afară. E confortabil și ea e mult mai ușor de transportat în modul acesta. Chiar săptămâna
trecută am ieșit cu toți copilașii în parc. Ea a fost atât de bucuroasă și toată ziua a fost mult mai relaxată.
Ținem mult la terapia ABR pentru că e singura după care putem spune că vedem progrese. Ajutorul primit a contat enorm. Dacă nu l-am fi primit am fi pierdut mult.
Abby e schimbată de când face ABR. Postura ei e schimbată, e mai relaxată, mișcă mai mult mânuțele și răspunde la unele comenzi simple."
Andreea, mama lui Abby
Asociația Micul Luptător a plătit pentru Abby în 2017 și 2018 contravaloarea evaluării și a trainingului pentru terapia ABR.
Cu banii strânși, Asociația Micul Luptător a cumpărat pentru Abby în septembrie 2016 un căruț special pentru a le putea fi mai ușor părinților să o transporte pe
Abby acolo unde este nevoie.
Asociația Micul Luptător a plătit pentru Abby în lunile ianuarie-februarie 2016 contravaloarea evaluării, a trainingului și a materialelor necesare pentru terapia ABR.
Tot cu sprijinul asociației, Abby a beneficiat și de 8 ședințe de terapie Feldenkreis.
Asociația Micul Luptător a plătit pentru Abby în luna februarie 2015 contravaloarea unui sistem pentru cadă în care Abby stă mult mai confortabil atunci
când i se face baie.
Despre Abby. Povestea scrisă de părinții ei.
"Am așteptat cu nerăbdare nașterea fetiței noastre, Abigail. Sarcina a avut o evoluție normală. Ne făcusem așa multe vise.
Aveam așa de multe să o învățăm... Dar datorită unui număr de erori, Abby a suferit enorm la naștere. A venit pe lume într-o
zi de octombrie din 2010. A suferit o hipoxie severă ce i-a afectat părți mari din creier. A fost resuscitată și timp de 3 zile
nu știam dacă va supraviețui. Aveam voie să o vedem 10 minute pe zi și atunci îi spuneam să lupte, pentru că în curând vom fi împreună.
Îi povesteam visele ce le aveam cu privire la ea... A supraviețuit, dar a rămas cu grave sechele. A rămas cu tetrapareză formă mixtă,
epilepsie simptomatică și cu retard psiho-motor mare.
De atunci au trecut 4 ani, ani în care am luptat zi de zi. Am fost la tratamente în Ucraina (de 4 ori), în România (terapie hiperbară).
Am consultat medici din Ungaria și Austria. Am colaborat 1 an cu cei de la NACD (National Academy for Child Development). De doi ani
facem ABR (Advance Biomechanical Reabilitation). Pe lângă ABR facem zi de zi terapie voijta, o dată pe săptămână logopedie, de două ori
pe săptămână stimulare senzorială. Lucrăm în medie 4 ore/zi pentru ca Abby să fie mai bine. Rezultatele sunt destul de mici dar pentru
noi contează.
În ciuda tuturor greutăților pe care le-am întâmpinat, Abby a noastră e o fetiță foarte iubită. Nu am schimba-o cu niciun alt copil.
O iubim și ne dorim să o vedem fericită zi de zi. Așa că luptăm în continuare..."
